Vizita președintelui Nicușor Dan în Austria a marcat un moment semnificativ în dinamica relațiilor bilaterale dintre cele două țări, după perioada tensionată cauzată de veto-ul austriac privind aderarea României la Spațiul Schengen. Întâlnirile de la Salzburg cu președintele Alexander Van der Bellen și cancelarul Christian Stocker au deschis calea pentru un dialog revitalizat, concentrat pe oportunitățile economice și proiecte comune.
Administrația Prezidențială a subliniat că această vizită reprezintă o oportunitate pentru consolidarea cooperării, atât pe plan politic, cât și pe cel economic, cu accent pe creșterea investițiilor reciproce. „Este momentul pentru un nou capitol în relația noastră cu Austria”, a declarat șeful statului, evidențiind că tensiunile din trecut trebuie lăsate în urmă pentru a se concentra pe viitor.
Analiștii susțin că ridicarea veto-ului Schengen a eliminat principalele obstacole în relațiile dintre cele două state, iar vizita recentă confirmă reluarea parteneriatului strategic. Un element cheie al discuțiilor a fost Strategia Dunării, o inițiativă româno-austriacă care, după ani de stagnare, poate redeveni relevantă, mai ales în contextul reconstrucției Ucrainei. „Această strategie, alături de investițiile conexe, ar putea fi un adevărat motor de relansare economică în regiune”, a explicat un expert în politică externă.
Pe lângă aspectele economice, un alt subiect important a fost exploatarea resurselor energetice, în special proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Președintele austriac a menționat că acest proiect va avea un impact semnificativ asupra securității energetice a Europei, contribuind la stabilizarea piețelor. În același timp, un alt analist a adus în discuție interesele comune ale Austriei și Ungariei privind resursele naturale din România, sugerând că acestea ar putea deveni un factor de cooperare între cele trei state.
În concluzie, vizita a demonstrat că relațiile bilaterale intră într-o fază constructivă, bazată pe interese economice și strategii regionale comune. Rămâne de văzut însă cum România se va poziționa în acest nou context, având în vedere nevoia de investiții, expertiză și o diplomație economică mai activă.
