În primele trei luni ale anului 2025, cheltuielile familiilor din România au crescut cu 390 de lei pe gospodărie față de sfârșitul anului trecut, conform datelor oficiale. Acest salt al prețurilor vine în contextul în care veniturile au înregistrat, de asemenea, o creștere, însă cheltuielile au absorbit o parte semnificativă din ele.
Veniturile și cheltuielile gospodăriilor în creștere
În primul trimestru al anului, veniturile medii lunare ale unei gospodării au ajuns la 9.148 de lei, cu 13,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent. Totuși, aproape 84% din aceste sume au fost alocate cheltuielilor, care s-au ridicat la 7.667 de lei lunar. Comparativ cu ultimul trimestru al anului 2024, cheltuielile au crescut cu 390 de lei pe gospodărie, reflectând presiunea inflaționistă din economie.
Salariile rămân principala sursă de venit, reprezentând 68,4% din total, urmate de prestațiile sociale (20,5%) și veniturile în natură (6,2%). În mediul urban, veniturile au fost cu 40% mai mari decât în cel rural, iar diferențele se reflectă și în cheltuieli. O gospodărie urbană a cheltuit în medie 8.690 de lei pe lună, față de 6.600 de lei în mediul rural.
Structura cheltuielilor: alimente și utilități domină bugetele familiilor
Cele mai mari cheltuieli ale gospodăriilor au fost destinate alimentelor și băuturilor nealcoolice (1.460 de lei, 31,7% din total), urmate de locuință, utilități și combustibili (799 de lei, 17,3%). Sănătatea și transportul au reprezentat fiecare aproximativ 7% din cheltuielile totale, în timp ce educația a rămas la coadă, cu doar 36 de lei lunar pe gospodărie.
Diferențele între mediul urban și rural sunt evidente și în structura cheltuielilor. În orașe, taxele și impozitele au ocupat 37,5% din bugete, în timp ce la țară, consumul din resurse proprii (produse agroalimentare) a avut o pondere de 10,8%, mult mai mare decât în zonele urbane.
Concluzie: Creșterea veniturilor nu a ținut pasul cu inflația
Deși veniturile au crescut, majoritatea acestora au fost absorbite de cheltuieli, iar creșterea prețurilor a dus la o presiune financiară sporită asupra gospodăriilor. Disparitățile între mediul urban și rural rămân semnificative, iar bugetele familiilor continuă să fie dominate de cheltuielile de bază, precum alimentele și utilitățile.