Proiectul de reformă a pensiilor speciale pentru magistrați, promovat de guvern, pare să aibă șanse mari de a fi declarat constituțional, potrivit unor foste autorități în domeniu. Principala modificare constă în majorarea vârstei de pensionare și reducerea cuantumului pensiilor, măsuri care nu vor fi aplicate retroactiv.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, consideră că, dacă legea este formulată corect și nu afectează drepturile deja dobândite, Curtea nu va avea motive să o respingă. „Dacă nu se retroactivează și nu se ating pensiile deja acordate, nu există bariere constituționale”, a explicat el. Totuși, critică modul în care reforma este promovată, prin asumarea răspunderii guvernului și nu printr-o dezbatere parlamentară amplă.
O altă problemă ridicată este potențialul val de pensionări anticipate în rândul magistraților care îndeplinesc condiția de 25 de ani vechime înainte de intrarea în vigoare a noii legi. De asemenea, vor apărea discrepanțe între pensiile actuale și cele viitoare, ceea ce ar putea genera tensiuni. „Vor fi nemulțumiri, dar legislația europeană precizează că statul garantează dreptul la pensie, nu și cuantumul exact”, a adăugat Zegrean.
Fostul judecător Tudorel Toader subliniază că adoptarea legii prin procedura de urgență poate crea dificultăți procedurale, iar lipsa avizelor prealabile ar putea fi un motiv de contestare.
Conform proiectului, pensiile magistraților vor fi calculate ca 55% din venitul brut din ultimii cinci ani, dar nu vor putea depăși 70% din ultimul salariu net. Vârsta minimă de pensionare va crește la 58 de ani, față de media actuală de 48 de ani.
Premierul a subliniat că modificările se aplică doar pentru viitor, pentru a evita orice suspiciune de neconstituționalitate. „Propunerile noastre sunt în linie cu standardele europene”, a afirmat el.
Cu toate acestea, discuțiile nu se vor încheia aici, deoarece subiectul pensiilor speciale rămâne unul sensibil în politica românească, adesea folosit în campaniile electorale.
