Coaliția de guvernare se confruntă cu dificultăți în implementarea reformei administrației publice locale, un subiect care a generat tensiuni și dezbateri aprinse. Scopul declarat al măsurilor este reducerea deficitului bugetar, dar procentele propuse pentru reducerea posturilor creează disensiuni între partidele de coaliție.
În primele șase luni ale anului, cheltuielile de personal în administrația locală au crescut cu 10%, deși era prevăzută o scădere cu 5%. În acest context, premierul a propus o reducere de 45% a posturilor, față de procentul inițial de 25% asumat de coaliție. Propunerea a stârnit reacții negative atât în rândul social-democraților și minorităților, cât și în cel liberal.
Analizele recente arată că numărul real al angajaților din administrația publică locală este de aproximativ 129.000, cifră semnificativ mai mică decât estimările anterioare, care indicau peste 300.000 de posturi. Conform legislației, numărul maxim admis este de aproape 190.000.
Un alt aspect controversat îl reprezintă modul de aplicare a reducerilor. Primarii susțin că nu pot fi aplicate aceleași standarde în toate localitățile, deoarece există diferențe semnificative în ceea ce privește populația și complexitatea serviciilor oferite. De exemplu, în unele orașe, cum ar fi Oradea, numărul posturilor ocupate este sub limita legală, în timp ce altele, precum Cluj-Napoca sau Craiova, au depășit plafoanele permise.
Premierul a dispus verificarea datelor comunicate de primării și consiliile județene, iar autoritățile care au furnizat informații eronate au fost obligate să corecteze cifrele până la sfârșitul săptămânii.
Expertii subliniază că, în locul dezbaterilor pe marginea procentelor, ar trebui discutată viziunea de ansamblu a reformei. Scopul principal ar trebui să rămână reducerea deficitului bugetar, iar măsurile trebuie aplicate în mod echitabil, atât la nivel local, cât și central.
De asemenea, se remarcă faptul că o comunicare neclară a generat un sentiment de panică în rândul angajaților, ceea ce a dus la angajări accelerate în ultima perioadă. Această situație a afectat credibilitatea reformei și a amplificat tensiunile dintre factorii de decizie.
