Contribuitorii la Pilonul II de pensii se confruntă cu perspective financiare mai puțin favorabile, potrivit unor analize recente. În primii zece ani de la pensionare, aceștia vor încasa lunar cu aproximativ 4–5% mai puțin decât dacă ar fi contribuit integral la sistemul public de pensii. Diferența devine și mai semnificativă după acest interval, pensiile putând fi reduse cu până la un sfert.
Sistemul de pensii complementare a fost inițial conceput pentru a oferi o securitate suplimentară viitorilor pensionari, însa lipsa unor reglementari clare și a unor garanții solide a generat incertitudini privind eficiența acestuia. De peste un deceniu și jumătate, milioane de români contribuie lunar la acest pilon, fără a beneficia de mecanisme clare de protecție a investiției lor pe termen lung.
Una dintre cerințele esențiale menționate în discuțiile actuale este introducerea unui randament minim garantat, care să asigure că economiile depuse nu sunt erodate de inflație sau de fluctuațiile pieței. Fără astfel de măsuri, există riscul ca sumele acumulate să nu ofere suplimentul de securitate scontat.
De asemenea, se remarcă faptul că, în absența unor reglementari adecvate, Pilonul II ar putea deveni mai degrabă un instrument financiar decât una de protecție socială. Este necesară, prin urmare, o abordare care să prioritarizeze siguranța veniturilor pensionarilor și să elimine orice ambiguități legate de modul în care vor fi gestionate și restituite fondurile.
În contextul actual, dialogul public și implicarea factorilor de decizie sunt cruciale pentru asigurarea unui sistem echitabil și transparent, care să răspundă efectiv nevoilor viitorilor pensionari.
