Autoritățile de la București au analizat cu atenție deciziile anterioare ale Curții Constituționale pentru a evita orice risc de neconstituționalitate al proiectului privind pensiile speciale. Președintele a menționat că, în continuare, va fi Curtea de Constituționalitate cea care va avea ultimul cuvânt în această materie.
Într-o declarație publică, șeful statului a evidențiat că nu este normal ca pensia să fie egală cu salariul, indiferent de domeniu. A adăugat că mulți magistrați au beneficiat de această facilitate atunci când se aflau la apogeul carierei, iar vârsta de pensionare, stabilită inițial la 48-50 de ani, este considerată prea scăzută, având în vedere că persoanele în cauză sunt încă în putere.
Totuși, președintele a menținut o poziție nuanțată, afirmând că trecerea de la 48 la 65 de ani nu poate fi realizată brusc. El a recunoscut eforturile depuse de magistrați în ultimii ani, descriind supraîncărcarea lor de muncă. De asemenea, a avertizat împotriva promovării unei atitudini ostile față de această categorie profesională.
În altă ordine de idei, președintele a exclus discuții privind o potențială majorare a TVA-ului. El a explicat că diferența bugetară dintre anii 2025 și 2026 va fi acoperită printr-o analiză amănunțită a investițiilor, evidențiind că unele dintre acestea sunt vitale, în timp ce altele pot fi amânate. De asemenea, a promis că vor fi stabilite limite clare pentru instituții în cadrul bugetului pentru anul 2026, pentru a asigura o mai mare stabilitate.
Guvernul urmărește identificarea unor zone în care cheltuielile pot fi reduse fără a avea impact major. Acest proces a început cu categoriile considerate cele mai ușor de reglementat, urmând ca în viitor să fie abordate și celelalte tipuri de pensii speciale. Scopul este acela de a realiza o corecție echilibrată.
