În doar două luni de la preluarea mandatului, Guvernul României se confruntă cu presiuni politice și sociale fără precedent. Două moțiuni de cenzură amenință stabilitatea executivului, iar măsurile bugetare adoptate până acum au generat valuri de nemulțumire în rândul populației.
Analiștii subliniază că încrederea în guvern scade într-un ritm alarmant, mai ales în contextul în care măsurile anunțate par să vizeze în primul rând sectorul privat și categoriile sociale vulnerabile, fără a aborda suficient cheltuielile statului. Deși există o înțelegere că România trebuie să consolideze bugetul, modalitățile alese de guvern generează controverse.
Protestele au început să apară încă din prima lună de guvernare, atât în rândul angajaților din sistemul public, cât și în cel al magistraților sau al celor din învățământ și sănătate. Măsurile privind sporurile, pensiile sau condițiile de muncă au stârnit reacții puternice, iar începerea noului an școlar ar putea fi amânată din cauza nemulțumirilor.
Pe plan politic, coaliția de guvernământ este supusă unor tensiuni interne, iar partidele componente încearcă să-și protejeze electoratul, ceea ce duce la decizii haotice și lipsite de coerență. În acest context, expertii avertizează că orice încercare de a destabiliza guvernul ar putea avea consecințe grave, amplificând criza economică și de securitate.
Cu toate acestea, guvernul pare să reacționeze doar atunci când presiunea publică devine insuportabilă, iar lipsa unei viziuni clare asupra reformelor necesare îngreunează și mai mult situația. Dezbaterile publice autentice despre eficientizarea cheltuielilor statului sau reformele administrative par să lipsească din agenda oficială.
În concluzie, Cabinetul Bolojan navighează printr-o perioadă extrem de dificilă, în care fiecare decizie este analizată cu luare-aminte, iar sprijinul public scade vertiginos. Capacitatea de a gestiona aceste presiuni va dicta evoluția guvernării în lunile următoare.
