În contextul economic actual, caracterizat de măsuri de austeritate și de guvernare în coaliție, specialiștii estimează că partidele cu discursuri radicale ar putea beneficia de pe urma nemulțumirilor crescânde ale cetățenilor.
Sondajele indică o scădere constantă a încrederii în actuala coaliție de guvernare, mai ales după anunțarea unor măsuri fiscale nepopulare, printre care și majorarea TVA. Acest fapt contrazice una dintre promisiunile electorale ale președintelui Nicușor Dan, care a sprijinit formarea guvernului.
În absența unei opoziții puternice și coezive, partidul AUR, condus de George Simion, rămâne principala alternativă pentru alegătorii nemulțumiți. Potrivit unui sociolog, partidele de la putere vor suporta consecințele negative ale măsurilor impopulare, iar AUR ar putea acumula un capital electoral din ce în ce mai mare.
Psihologii explică că pe fondul crizei economice, cetățenii devin mai vulnerabili la mesajele extremiste. Stresul și anxietatea crescute duc la gândire mai puțin critică și la o tendință de a căuta vinovați. Discursurile radicale, care apelează la furie și revoltă, devin astfel mai atractive. Liderii politici ai acestor formațiuni exploatează aceste emoții pentru a-și consolida poziția.
La alegerile locale din 2024, AUR a obținut rezultate notabile, câștigând primării și locuri în consiliile locale. Deja în Parlament, partidul deține un număr semnificativ de mandate, fiind al doilea ca mărime. Alte formațiuni mai mici, precum SOS România sau POT, au reușit de asemenea să intre în legislativ.
Dacă coaliția de guvernare nu se menține sau nu apare o opoziție credibilă, partidele extremiste ar putea continua să crească până la scrutinul din 2028.
