Proiectul de lege care reglementează retragerea fondurilor din pilonul II al pensiilor a stârnit dezbateri aprinse și îndoieli legate de conformitatea sa cu Constituția. Inițiativa, care a ajuns pe masa Guvernului, prevede că, la momentul pensionării, doar 25% din sumele acumulate pot fi retrase imediat, restul urmând să fie virate treptat pe o perioadă de zece ani sau convertite într-o pensie viageră.
Această modificare vine după aproape două decenii de la lansarea sistemului privat de pensii și schimbă regulile pentru cei care au contribuit de-a lungul timpului. Criticii susțin că această intervenție este retroactivă și încalcă dreptul la proprietate, deoarece participanții au plătit contribuții în baza unor condiții inițiale care acum se modifică.
Din cadrul coaliției de guvernare au apărut poziții divergente. Unii susțin că reglementarea este necesară pentru a asigura sustenabilitatea sistemului și se aliniază la practicile europene. Alții, însă, resping propunerea, afirmând că statul nu are dreptul să impună restricții privind economiile personale ale cetățenilor.
Specialiștii în drept constituțional avertizează că modificarea poate fi contestată în instanță, iar Curtea Constituțională ar putea să o declare neconformă cu legea fundamentală. Argumentul principal este că nu se pot schimba regulile jocului după ce oamenii și-au făcut planuri financiare pe termen lung.
În contextul european, procentul de 25% pentru retragerea imediată se situează în medie, dar există țări care permit retrageri mai mari sau mai mici. Expertul Adrian Negrescu subliniază că problema de fond nu ține de cifre, ci de faptul că reglementarea a întârziat atât de mult, generând acum confuzie și neîncredere.
Dacă inițiativa ar fi fost adoptată la momentul potrivit, multe dintre aceste dispute ar fi fost evitate. În prezent, însă, modificarea riscă să ajungă din nou în fața magistraților constituționali, iar contribuabilii se pot trezi cu restricții neașteptate asupra economiilor lor.
