Încă de la preluarea mandatului, noul guvern se confruntă cu o provocare majoră: reformarea aparatului de stat și reducerea cheltuielilor bugetare. Această luptă, însă, pare a fi una fără sfârșit, dată fiind rezistența puternică din interiorul sistemului.
Demisia unui vicepremier a marcat un prim punct critic, sugerând tensiuni legate de restructurarea companiilor de stat. În același timp, au apărut acuzații conform cărora anumite interese ar fi blocat schimbările necesare. Ministrul Economiei a menționat existența unor obstacole interne care au permis unor conducători să acționeze în afara legii.
Pe de altă parte, ministra Mediului a anunțat că instituțiile sub coordonarea sa nu vor mai fi instrumente ale partidelor sau ale unor grupuri de interese. Declarațiile au surprins, fiind mai degrabă asociate cu discursul opoziției decât cu cel al guvernului.
Expertii subliniază că guvernul se află într-o poziție delicată. Pe de o parte, este presat să implementeze reforme pentru a evita deficitul bugetar. Pe de altă parte, se confruntă cu opoziție atât din interiorul partidelor coaliției, cât și din partea celor care au beneficiat de sistemul vechi.
Un analist politic remarcă: „Este o luptă între cei care doresc păstrarea status quo-ului și cei care sunt obligați să ia măsuri nepopulare.” El subliniază că această confruntare nu face decât să adâncească diviziunile din societate.
Discuția despre bugetari versus privat este, de asemenea, una sensibilă. În loc să unească, această narrativă amplifică polarizarea și scade încrederea în instituții. Fiecare cetățean percepe situația diferit, în funcție de poziția sa în societate – angajat în stat, în privat, antreprenor sau locuitor al zonei rurale.
În concluzie, drumul către reforme este plin de obstacole, iar deciziile guvernului vor avea repercursii nu doar economice, ci și sociale profunde.
