O schimbare profundă se observă în comportamentul electoral al românilor, unde etichetele tradiționale de stânga sau dreapta își pierd din relevanță. Cetățenii par să se orienteze mai degrabă după subiecte punctuale decât după doctrine politice consolidate, iar partidele, la rândul lor, evită să se poziționeze ideologic.
Studii recente arată că aproape jumătate dintre români nu se identifică nici cu stânga, nici cu dreapta, iar o parte semnificativă nu înțelege nici măcar aceste noțiuni. Expertul Ionaș Vladimir subliniază că, în lipsa unei educații politice solide, alegătorii formează simpatii bazate pe personalități sau pe mesaje specifice, nu pe valori ideologice coezive.
Teme precum situația economică și impactul războiului din Ucraina capătă o importanță majoră, iar electoratul devine tot mai volatil, schimbându-și rapid preferințele în funcție de context. Acest lucru face ca partidele extremiste să rămână într-o zonă de incertitudine, deoarece susținerea lor nu este ancorată într-un sistem de valori durabil.
În același timp, partidele tradițiale se confruntă cu propriile dileme. Mulți cetățeni își exprimă dezamăgirea față de lipsa de claritate ideologică a formațiunilor politice, afirmând că niciun partid nu mai reprezintă în mod autentic o poziție de stânga sau de dreapta.
Politologii explică acest fenomen printr-un reflex general de respingere a politicii, care a condus la o detașare față de ideologiile asociate cu clasa politică. Partidele încearcă să evite etichetarea, promovându-se ca entități pragmatice, dar, în realitate, rămân obligate să ia poziție în fața problemelor fundamentale ale societății.
Astfel, peisajul politic românesc reflectă o etapă de tranziție, în care vehilele ideologice clasice își pierd teren, iar noi realitți, dominate de subiecte concrete și de personalități, conturează un electorat mai fluid, dar și mai imprevizibil.
