Președintele Nicușor Dan a ales să participe la hramul Mănăstirii Sâmbăta de Sus, în loc să ia parte la festivitățile dedicate Zilei Marinei. Decizia a fost motivată prin semnificația religioasă a datei de 15 august, când biserica ortodoxă sărbătorește Adormirea Maicii Domnului.
Șeful statului a menționat că locul are o valoare sentimentală pentru el, datorită amintirilor din copilărie. „Veneam aici cu părinții și am dorit să revin fără tam-tam, alături de comunitate”, a precizat el.
Alegerea a readus în discuție o decizie similară luată în trecut de fostul președinte Traian Băsescu, care a absentat de la evenimentele Marinei pentru a participa la o slujbă religioasă.
Mănăstirea Sâmbăta de Sus este cunoscută atât ca obiectiv turistic și lăcaș de cult, cât și ca punct de întâlnire pentru unele asociații cu conotații extremiste. Fundația „Gavrilă Ogoranu” organizează anual comemorări ale luptătorilor anticomuniști, evenimente la care participă și grupări controversate.
Deși mănăstirea nu organizează direct aceste activități, unele elemente ale ei sunt folosite simbolic de către astfel de organizații.
Poziția președintelui față de legea anti-extremism a stârnit dezbateri. El s-a opus inițial unei versiuni mai dure a legii, argumentând că promovarea rezistenței anticomuniste nu ar trebui să fie penalizată. Decizia a fost criticată de organizații care militează împotriva antisemitismului.
Mănăstirea, ctitorită de Constantin Brâncoveanu, are o istorie bogată și a fost reconstruită după distrugerile suferite în secolul al XVIII-lea.
