Președinții României, Klaus Iohannis și Nicușor Dan, au fost aspru criticați pentru decizia de a nu participa la ceremonia funerară de stat a fostului șef de stat, Ion Iliescu. Specialiști și comentatori au evidențiat că absența celor doi de la un astfel de eveniment reprezintă o abatere de la protocolul așteptat și poate fi interpretată ca o lipsă de respect față de instituția pe care o reprezintă.
Potrivit unor analiști, participarea președintelui la funeraliile de stat este o normă și un gest simbolic esențial, care transcende opiniile personale. Această obligație protocolată subliniază respectul pentru funcția supremă a statului, indiferent de divergențele politice sau istorice. Absența, mai ales fără o justificare publică clară, poate transmite un mesaj de divizare și indiferență.
De asemenea, s-a remarcat prezența foștilor președinți Emil Constantinescu și Traian Băsescu, care, deși au avut relații tensionate cu Iliescu, și-au manifestat respectul față de instituția pe care au condus-o. Acest gest a fost apreciat ca o confirmare a maturității politice și a recunoașterii importanței unității simbolice în momente cruciale.
În contrast, absența actualilor lideri a stârnit discuții privind coerența și responsabilitatea morală a celor care ocupă cele mai înalte demnități. Unii comentatori au subliniat că astfel de decizii reflectă o societate profund polarizată, în care evenimentele istorice sunt percepute prin prisma apartenenței politice, și nu a valorilor comune.
În concluzie, evenimentul a readus în discuție necesitatea respectării normelor instituționale și a simbolismului politic, care, în momente de cumpănă, ar trebui să unească și nu să separe.